Omul frumos


Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Toamna

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Toamna

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ frumoasa veneţiancă

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ frumoasa veneţiancă

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Dansatoarea

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Dansatoarea

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Mâncătorii de pepene verde

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Mâncătorii de pepene verde

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Odihna de după-amiază în Piaţa San Marco

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Odihna de după-amiază în Piaţa San Marco

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Întoarcerea de la pescuit

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Întoarcerea de la pescuit

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Plimbare lângă podul Rialto

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Plimbare lângă podul Rialto

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Jocuri, în curte

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Jocuri în curte

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Jocul de-a baba oarba

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Jocul de-a baba oarba

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Bluff

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Bluff

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Întoarcere tatălui

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Întoarcere tatălui

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Balonul cu aer cald

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Balonul cu aer cald

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Mâna norocoasă

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Mâna norocoasă

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Curtea Palatului Dogilor

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Curtea Palatului Dogilor

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Florăreasa

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Florăreasa

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Flori pentru mama

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Flori pentru mama

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Serenadă pentru lacemakerese

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Serenadă pentru lacemakerese

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ La fântână

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ La fântână

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Magazinul de antichităţi

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Magazinul de antichităţi

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Micul vânzător  de portocale

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Micul vânzător de portocale

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorul de lemne de foc

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorul de lemne de foc

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorii de peşte

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorii de peşte

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorii de castane

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorii de castane

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorii de castane

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorii de castane

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorii de  fructe

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorii de fructe

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorul de înghețată

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorul de înghețată

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorul de îngheţată

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Vânzătorul de îngheţată

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Hrănirea porumbeilor la Piaţa St. Marco, Veneţia

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ Hrănirea porumbeilor la Piaţa St. Marco, Venetia

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ În aşteptarea gondolei

Antonio Ermolao Paoletti (1834-1912) ~ În aşteptarea gondolei

Antonio Ermolao Paoletti şi aici

Frumos e omul, Doamne, când mintea e regină,
Și simțul ce ca șerpe spre rele îl înclină,
Supus, loial și drept;
Vârtutea-atunci măreață răsare ca ș-o floare,
De brumă neatinsă la rumena-i coloare
În fragedul lui piept!

Pe fruntea lui senină dreptatea strălucește
Întocma ca ș-un soare pe sferă când pășește
De nori neturburat;
E crimă, se retrage, e silă, se ferește,
E negură,-o străbate, e nor, îl împărțește
Și iesă nepătat.

Frumos e omul, Doamne, cu inimia curată
Cu floarea conștiinței de crime nepătată,
Sincer, nefățărit;
Conspire lumea toată, răzbată-l orice soarte,
Închidă-l să nu vază lumină pân’ la moarte,
Și iată-l neclintit!

Arunce-l în deșerturi lipsite d-orice floare,
Pe unde nu s-arată nici om, nici zburătoare,
Ci șerpi veninători;
Vârtutea-i va fi scutul ș-azilul de scăpare,
Întocma ca și cedrul, cu umbra sa cea mare,
La oameni călători;

Frumos e omul, Doamne, cu generozitate,
Când iartă pe tiranul ce-apasă p-al său frate,
Cu scop d-a-l subjuga;
Și-n loc să răsplătească, cum cere pofta-n lume,
Dușmana lui lucrare, îi cruță negrul nume,
Voind a-l îndrepta!

De ce nu vine, Doamne, a Ta împărăție,
Când oamenii să șteargă și umbra de sclavie,
Fiind creștini curați;
Și-n locu-i să domnească dreptatea nepătată,
Egala-dreptățire și pacea-adevărată,
Ca între fii și frați!

poezie de Andrei Mureșanu ( 16 noiembrie 1816, Bistrița — 12 octombrie 1863, Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania

Scene marine, cugetări şi muzică


Henry Redmore (1820-1887)~Nave în port

Henry Redmore (1820-1887)~Nave în port

Henry Redmore ( 1820-1887)~scenă marină

Henry Redmore ( 1820-1887)~scenă marină

Henry Redmore (1820-1887)~ scenă marină

Henry Redmore (1820-1887)~ scenă marină

Henry Redmore ( 1820-1887)~ cu barca  pe râul Hull

Henry Redmore ( 1820-1887)~ cu barca pe râul Hull

Henry Redmore ( 1820-1887)~Nave pe mare

Henry Redmore ( 1820-1887)~Nave pe mare

Henry Redmore ( 1820-1887)~nave de pescuit în larg

Henry Redmore ( 1820-1887)~nave de pescuit în larg

Henry Redmore ( 1820-1887)~nave de pescuit purtate de valuri

Henry Redmore ( 1820-1887)~nave de pescuit purtate de valuri

Henry Redmore ( 1820-1887)~Golful Biscaya

Henry Redmore ( 1820-1887)~Golful Biscaya

Henry Redmore ( 1820-1887)~Incendiu pe mare

Henry Redmore ( 1820-1887)~Incendiu pe mare

Henry Redmore ( 1820-1887)~o barca de pescuit și o navă comercială într-o furtună

Henry Redmore ( 1820-1887)~o barca de pescuit și o navă comercială, într-o furtună

Henry Redmore ( 1820-1887)~Barca "Canton" abandonată

Henry Redmore ( 1820-1887)~Barca “Canton” abandonată

Henry Redmore ( 1820-1887)~după furtună

Henry Redmore ( 1820-1887)~după furtună

Henry Redmore ( 1820-1887)~dimineaţa după furtună

Henry Redmore ( 1820-1887)~dimineaţa după furtună

Înainte de a te arunca în vâltoarea primejdiei, trebuie s-o prevezi şi să te uiţi în ea, dar când eşti în primejdie, nu-ţi rămâne decât s-o înfrunţi.

Cei care nu au suferit, nu ştiu nimic; nu cunosc nici binele, nici răul, îi ignoră pe oameni şi se ignoră pe ei înşişi.

Este mult mai glorios să te ridici din nou, decât să nu fi căzut vreodată.

citate din François Fénelon, (n. 6 august 1651 – d. 7 ianuarie 1715) a fost un teolog și scriitor francez

Vincenzo Irolli


Vincenzo Irolli (1860-1949)~  gânduri îndepărtate

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ gânduri îndepărtate

Vincenzo Irolli (1860-1949)~  pescăriţa şi precupeaţa

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ pescăriţa şi precupeaţa

Vincenzo Irolli (1860-1949)~  fata cu portocale în poală şi  fata păşind cu grijă pe gheaţă

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ fata cu portocale în poală şi fata păşind cu grijă pe gheaţă

Vincenzo Irolli (1860-1949)~  copii în ogradă

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ copiii în ogradă

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ şcolăriţa

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ şcolăriţa

Vincenzo Irolli (1860-1949)~  elevul supărat

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ şcolarul supărat

Vincenzo Irolli (1860-1949)~  gata cu temele

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ gata cu temele

Vincenzo Irolli (1860-1949)~  curăţenia corporală

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ curăţenia corporală

Vincenzo Irolli (1860-1949)~  bucătarul şi fata cu păpuşa

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ bucătarul şi fata cu păpuşa

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ pescarul şi  prima beţie

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ pescarul şi prima beţie

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ întoarcerea de la pescuit

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ întoarcerea de la pescuit

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ în bucătărie

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ în bucătărie

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ ora mesei

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ ora mesei

Vincenzo Irolli (1860-1949)~  cearta şi împăcarea

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ cearta şi împăcarea

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ mama şi copilul

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ mama şi copilul

Vincenzo Irolli (1860-1949)~  rugăciune

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ rugăciune

Vincenzo Irolli (1860-1949)~  fata pe terasa cu flori

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ fete pe terasa cu flori

Vincenzo Irolli (1860-1949)~  prima lecţie

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ prima lecţie

Vincenzo Irolli (1860-1949)~  cântec pentru îngeraş

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ copilaşul adormit

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ seară romantică

Vincenzo Irolli (1860-1949)~ seară romantică

Câteva date despre artist,

Vincenzo Irolli, pictor italian, s-a născut la 30 Septembrie 1860 în Napoli, ilustrând în tablourile sale viața napolitană.
A studiat la şcoala de Arte Frumoase din Napoli în 1877, sub îndrumarea maestrului Gioacchino Toma și Frederick Maldarelli, aratându-şi abilitățile artistice imediat. În 1879 a câştigat premiul I, un eveniment care l-a facut cunoscut publicului și l-a încurajat, având un succes considerabil, atât artistic și comercial.

A avut o tehnică precisă,  şi-a creat un stil unic și foarte personal,  cu o abordare modernă a culorilor, culori vi, vibrante, clarobscure şi aplicarea lor,   utilizând complet lumina care oferă picturilor sale un ton vital.
Picturile sale înfățișează viaţa şi preocupările de zi cu zi a oamenilor obișnuiți, copii, mame cu copii lor, femei visătoare, dar şi scene religioase. Picturile sale sunt animate de simplitate, bucurie și expresivitate.

Este criticat de criticii de artă italieni, cum că lucrările sale ar fi prea comerciale, dar nu-şi schimbă stilul şi continuă să picteze.

Participă regulat la evenimente naționale majore și la expoziţii  internaționale, în    Roma (1883), Torino (1884) , Veneţia (1887),  Berlin (1892),  Londra (1888-1904),   Monaco (1890),  Milano (1906 -1910) , München (1909), Barcelona (1911) , Veneția (1922),  fiind foarte apreciat de public.

Activitatea sa artistică se încheie odată cu moartea sa, la 27 Noiembrie 1949.

Acorduri de toamnă


John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~A Wet Road by Moonlight, Wharfedale

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~A Wet Road by Moonlight, Wharfedale

JohnAtkinson Grimshaw (1836-1893)~Moonlight - Wharfedale

JohnAtkinson Grimshaw (1836-1893)~Moonlight – Wharfedale

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~Waterloo Lake, Roundhay Park, Leeds

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Waterloo Lake, Roundhay Park, Leeds

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~Lane in Cheshire

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Lane in Cheshire

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~November Afternoon, Stapleton Park

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~November Afternoon, Stapleton Park

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~Autumn Gold

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Autumn Gold

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~Autumn Gold

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Autumn Gold

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~A Golden Beam

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~A Golden Beam

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~Autumn Evening

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Autumn Evening

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~Sixty­-Years Ago

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Sixty-­Years Ago

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~An Autumn Lane

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~An Autumn Lane

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~Forge Valley, Near Scarborough

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Forge Valley, Near Scarborough

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~The Turn of the Road

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~ The Turn of the Road

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~ Knostrop Hall, Early Morning

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~ Knostrop Hall, Early Morning

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~A Yorkshire Home

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~A Yorkshire Home

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~At The Park Gate

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~At The Park Gate

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~Liverpool Quay by Moonlight

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Liverpool Quay by Moonlight

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~Silver Moonlight

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Silver Moonlight

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~Hampstead

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Hampstead

John Atkinson Grimshaw  (1836-1893)~The Old Hall Under Moonlight

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~The Old Hall Under Moonlight

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~A Moonlit Road

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~A Moonlit Road

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~ Moonlit Lane

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Moonlit Lane

John Atkinson Grimshaw(1836-1893)~Near Hackness, a Moonlit Scene with Pine Trees Pine Tree

John Atkinson Grimshaw(1836-1893)~Near Hackness, a Moonlit Scene with Pine Trees Pine Tree

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~A Lane In Headingley, Leeds

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~A Lane In Headingley, Leeds

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Whitby Harbor by Moonlight

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Whitby Harbor by Moonlight

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Humber Docks, Hull

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Humber Docks, Hull

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Reflections on the Thames, Westminster,

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Reflections on the Thames, Westminster,

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Knostrop Old Hall, Leeds

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Knostrop Old Hall, Leeds

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Roundhay Lake

John Atkinson Grimshaw (1836-1893)~Roundhay Lake

Apusul se zbate-n văpăi peste culme
Și-n purpură-mbracă aleiele moarte.
Apusul se stinge ca viața-ntr-un lut,
Se stinge ca cei care sufăr,
Și-o rază desprinsă din cadrul lui mut
Sărută micsandra uscată și crinul,
Și-adoarme pe buza curată de nufăr.
În criptă de aur se-ngroapă seninul.

Și prinde o strună prin ramuri să geamă:
Îngână amantul sonata iubirei,
Ori cântă romanța acorduri barbare?
Pe boltă lucesc nestemate,
Și păsări, în stoluri, plutesc visătoare,
Și lacul surâde de-atâta lumină…
Acum, când iluziile-n vis sunt uitate.
De ce plânge parcul sub bolta senină?…

În hohote, vântul de toamnă scandează
Poema lui tristă şi-aceeaşi de veacuri,
Şi picură lacrimi din ramuri uscate
În ritmuri de ţitere sparte.
Se clatină frunză o clipă în aer
Cum saltă trirema-ancorată în port —
Şi-adoarme-n cărare uşor, fără vaier:
O rază uitată pe-o frunte de mort.

În albe veşminte stă luna-n palatu-i,
Topind peste straturi argintul de astre;
În albe sicrie culcaţi sunt zefirii —
Ce gol şi cernit este ramul!
Şi plânge mimoza şi plâng trandafirii.
E toamnă şi tristă e pacea-nserării
În parcul ce-o clipă-a sclipit ca mărgeanul.
Dormiţi iar, iluzii, la sânul uitărei.

poezie de Constantin T. Stoika

Câinii lui Sir Edwin Landseer


Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)~ Un membru de valoare a societății umane

Sir Edwin Landseer (1802 – 1873)~ Un membru de valoare a societății umane

Pentru mărire , dă click,  pe fiecare imagine!

Cu siguranță  mulţi  dintre  dumneavoastră ați auzit despre varietatea  rasei de câini Newfoundland  supranumiţi  şi rasa Landseer.  Este posibil să fi văzut chiar pe stradă, acești câini frumoşi.   Știi de unde a primit această rasă de câini, numele de, rasa Landseer? A fost numită după Sir Edwin Landseer supranumit pictorul animalelor, al secolului al XIX-lea, care în lucrările sale, foarte populare de altfel în rândul nobilimii din acea perioadă, a descris în tablourile sale aceşti câini, acesta fiind începutul numiri lor, după numele lui.

Unul dintre tablourile sale de mai sus, înfățișează o fetiţă care a fost salvată dintr-un naufragiu chiar de unul dintre câinii din rasa Newfoundland. Câinele nu a părăsit-o pe micuţă, până când aceasta a fost găsită de părinții ei. Sir Edwin Landseer, a pictat această scenă, astfel, pictura a devenit, una dintre cele mai faimoase picturi din lume a maestrului. Câinele din imagine a fost numit „Un membru de valoare a societății umane”.

Newfoundland, nu este singura rasă de câini, pictată de artist. El a pictat diferite rase de câini, Terrieri, Saint Bernard, Setteri, ogari şi chiar maidanezi, a mai pictat cerbi şi căprioare, cai, peisaje…

Sir Edwin Landseer a încercat să descrie animalele,  mult mai frumos decât erau în realitate.