Frica, ne creaza aceasta senzatie tulburatoare care o simtim ca o gaura in stomac; acea emotie inexplicabila care ne invinge in diferite momente ale vietii noastre si care ne creaza stari triste pe moment sau pe termen lung, intunecandu-ne mintile.
Putem simti diferite tipuri de frica: frica de a fi ranit, emotional si fizic; frica de schimbari; frica de abandon; frica de singuratate; frica de a pierde pe cineva sau ceva; frica de pierderea controlului; teama de esec; frica de a nu fi acceptat sau iubit; frica de a fi ridiculizat; frica de esec; frica de viitor, iar in cele din urma, frica de moarte… si probabil, de viata in sine – insa cea mai mare frica, este sa le simti pe toate deodata.
Unii vor pretinde ca suntem nascuti fara frica si ca in timp invatam sa o afisam. Experientele neplacute, anumite situatii sau evenimente ne provoaca frica.
O doza mica de frica este, de fapt buna. Este intr-adevar vitala. Unii oameni sufera de o afectiune rara numita Hipofobia. Acest lucru inseamna ca ei nu pot recunoaste pericolul si sunt lipsiti de frica total. Persoanele care se confrunta cu aceasta tulburare, nu se tem de nimic si care poate duce la decizii sau alegeri devastatoare. Cu toate acestea, frica exagerata sau irationala da nastere la fobii, care pot avea un impact negativ in vietile noastre.
Cred ca ignorand pericolul putem fi fericiti. Nestiind pericolul, nu avem nimic de pierdut, aceasta ne face curajosi si indrazneti. Cu timpul, atunci cand constientizam consecintele actiunilor noastre, devenim mai prudenti cu fiecare pas pe care il facem, stiind ca pentru fiecare greseala, trebuie sa platim.
Astazi, la cum merg lucrurile in tara si in intreaga lume, stiu ca frica este o constanta care va fi prezenta– intr-o forma sau alta — pentru tot restul vietii mele. Va revenii in mintea mea ocazional si uneori, ea va fi justificata. Cu toate acestea, unii oameni ar spune ca viata traita in frica, este doar pe jumatate traita.
“Curajos este, nu cel ce nu are frică, ci acela care ştie să-şi învingă frica sa.” – Nelson Mandela
In situatii de frica este recomandabil sa citim lecturi, pentru a ne ajuta sa depasim orice frica sau poate chiar sa o eliminam. Nu trebuie sa cerem lui Dumnezeu o viata fara dificultati, ci sa-i cerem sa ne dea intelepciune, sa stim cum sa transformam provocarile in oportunitati si sa invatam sa le facem fata.









Părerea mea-i aici, e-n ton cu postarea ta:
http://zambind.blogspot.com/2011/03/curiozitatea.html
Iti multumesc mult Bianca, mi-ai starnit curioazitate… imediat am sa te vizitez.
O seara minunata iti doresc, Bianca !
Pingback: Imnul Regal « lunapatrata
Pingback: Părerea Cacofonului Român « Gabriela Elena
Știi cum se spune: curajul nu exista în absența fricii
Ai descris perfect trăirile umane, cu greu mai pot adăuga ceva, însă cred că eu aș mai adauga frica de a trăi…uneori ne e frică să ne trăim viața
Am descris asa cum simt frica. Putin am generalizat si nu e tocmai placut si nici corect, dar in text sau poveste, este numai ceea ce simt eu sau starile prin care trec. Uneori ma mint ca sunt puternica, dar, nu e chiar asa, mai am si eu momente cand, chiar mi-e frica.
Cred eu ca gresim fiindu-ne frica sa traim, dar se-ntampla sa mai facem si greseli, destul de majore.
Iti multumesc mult mult Marin si iti doresc o seara minunata !
Pingback: Ziua Tineretului European în Argeș « Marin Toma's Blog
Pingback: Rokssana's Blog
a nu-ti fi frica de nimic inseamna a privi tot ce se petrece in lume ca spectacol,asta inseamna ca putem interveni oricand,prin imaginatie,si putem modifica spectacolul asa cum vrem noi…Mircea Eliade
Foarte interesant citatul Rokssana.
Prin imaginatie, sa poti modifica spectacolul a ceea ce se petrece in lume. Dar, mi s-a si nascut o intrebare care genereaza alte si alte intrebari. Putem cu adevarat modifica spectacolul si in realitate sau ramane totul la nivel de imaginatie? Nu ne-am minti pe noi insine daca va ramane la nivel de imaginatie ? Pentru ca sunt frici care infrang orice imaginatie.
Iti multumesc mult mult Rokssana si iti doresc o seara minunata !
Pingback: Romanian sewer trees….. « androxa
Frica poate sa devina un dusman de temut, daca ii dam voie. Vrem, nu vrem, trebuie sa devenim curajosi.
Ai dreptate Gabriela. Curajosi suntem, dar o mica doza de frica, cred eu ca este necesara, pentru a fii prudenti in deciziile noastre, sa nu ne azvarlim cu capul intr-o actiune dezastruoasa si care ne-ar aduce numai necaz.
Iti multumesc mult mult Gabriela… o seara minunata iti doresc !
“Voiam să înţelegi ce înseamnă curajul, în loc să crezi că este vorba de un om cu o armă în mână. Este atunci când ştii că eşti înfrânt chiar înainte de a începe, dar începi oricum şi duci lucrul respectiv până la capăt, orice s-ar întâmpla.” Harper Lee
O seara frumoasa, Stefania!
Iti multumesc mult Shayna, am sa tin minte aceste vorbe intelepte.
O seara minunata iti doresc si eu !
Pingback: Miercurea fara cuvinte- danseaza blues… « lunapatrata
Mult mai bune decat frica sunt temerile, cred eu…
Ai dreptate Teo, temerile ne pot debusola si impiedica sa ne implinim visesele. Ne pot intoarce din drum, inainte ca noi sa pornim, cand inca suntem in stadiul de proiect cu o idee a noastra. OOO, cred ca temerile sunt dezastruoase pentru viata noastra.
Ideal ar fi sa ignoram teama in momentul cand luam o decizie, dar din pacate eu inca nu am puterea asta si inca imi cantaresc deciziile… uneori balanta se indreapta catre mine si imi aduce fericire; alteori insa ajung la concluzia ca nu am cantarit sufiecient de bine si ma intristez iar apoi teama mi se accentueaza.
Iti multumesc mult mult Teo, o seara minunata iti doresc !
Pingback: Miercurea fara cuvinte….2….My cooking.. « androxa
Pingback: Home… « androxa
Pingback: Brainy… « androxa
Pingback: TRIBAL… « androxa
Imi place acest articol !
O seara frumoasa iti doresc
Frica mi se pare un lucru groaznic, caci ne limiteaza.
Bine ai venit Anca !
Sau ne face sa fim mai prudenti in deciziile pe care le luam
Iti multumesc mult, o noapte linistita iti doresc !
Pingback: Doamna de fum « Gabriela Elena
Pingback: Iepuri și nuci! « Marin Toma's Blog
Pingback: When darkness falls…. « androxa
Pingback: Desculti prin viata… « lunapatrata